Rata somajului la nivel national a fost de doar 5,12% în aprilie 2015

Potrivit informatiilor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii aprilie 2015, la nivel național, a fost de 5,12%, mai mică cu 0,25 puncte procentuale față de cea din luna precedentă și cu 0,02 puncte procentuale față de cea din aprilie 2014.

In luna aprilie 2015 numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă era de 463.247.

Numărul șomerilor indemnizați a scăzut față de luna precedentă cu 15.478 de persoane, la data de 30 aprilie 2015 fiind înregistrați 97.392 de șomeri incluși în această categorie. Numărul șomerilor neindemnizați era de 365.855 persoane, cu 7.153 mai puține persoane față de luna precedentă.

În aprilie 2015, rata șomajului masculin a fost de 5,59%, iar rata șomajului feminin a fost de 4,59%.

În funcție de vârstă, cel mai mare număr de șomeri a fost înregistrat pe grupa 40 - 49 de ani, respectiv 135.208 persoane, urmată de 30 - 39 de ani (104.235 persoane), cei mai puțini șomeri fiind înregistrați în grupa de vârstă 25 - 29 de ani (38.622 persoane).

Șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă (80,43%). Șomerii cu nivel de instruire liceal și postliceal reprezintă 14,56% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 5,01%.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei șomajului au fost atinse în: Teleorman (11,05%), Vaslui (10,98%), Mehedinți (9,68%), Dolj (9,13%), Buzău (9,08%), Galați (8,94%) și Alba (8,17%).

Cele mai scazute niveluri ale ratei șomajului s-au înregistrat în: Timis (1,40%) Bucuresti (1,92%), Arad (2,58%), Cluj (2,74%)

Informatiile difuzate de ANOFM sunt in concordanta cu cele publicate pe 20 Mai de INS, potrivit cărora numărul locurilor de muncă vacante în România a ajuns, în primul trimestru din 2015, la 45.100, în creștere cu 7.000 față de aceeași perioadă din 2014.

O serie de alti indicatori economici confirmă si ei consolidarea economiei romanesti. Balanța de plăți a României a avut un excedent de 406 milioane de euro, în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu un deficit de 268 de milioane de euro, în aceeași perioadă a anului 2014 iar investițiile străine directe au însumat 885 de milioane de euro în primele trei luni din acest an, în creștere cu peste 55% față de aceeași perioadă a anului precedent.

De ce este rata somajului in randul tinerilor atat de mare?

În România, in primul trimestru din 2014 somajul în rândul tinerilor a crescut până la un nivel record de 25,7%, in timp ce în ţările UE a fost de 23,4%. Este o problemă deosebit de gravă deoarece marea majoritate a tinerilor sunt deja “someri de lungă durată”, ceea ce riscă să conducă la ratarea unei întregi generaţii.

Dacă in celelalte tări europene motivele pentru care s-a ajuns in acestă situatie sunt mai complexe, si doar o parte sunt similare cu problemele de la noi, in România motivul pentru care tinerii nu isi găsesc de lucru este simplu: companiile nu prea au ce face cu absolvenţii de liceu deoarece marea majoritate a absolventilor nu ştiu să facă nimic la modul concret. Cei mai mulţi dintre aceştia nu au incercat să invete nimic pe parcursul anilor de scoală, fiind total dezinteresati, iar cei au vrut să înveţe nu stiu nici ei prea multe deoarece cunoştinţele lor sunt abstracte şi nu stiu cum pot să le lege cunostintele dobândite de lucrurile comune ale existenţei cotidiene si de profesie.

Cei care au răbdare să se uite pe site-urile cu anunturi online de joburi vor constata că marea majoritate a companiilor caută persoane calificate, cu experientă de minim 1-3 ani in domeniul in care doresc să angajeze. Ceea ce se caută pe piaţa muncii este calificarea şi experienţa, si nu studiile! Aceasta expresie nu trebui insă inteleasă gresit, ajungându-se la concluzia că nu trebuie să inveti. In marea majoritate a cazurilor calificarea se obtine studiind. Există intr-adevăr si exceptii: cei care au o experientă practică deosebită pot obtine o calificare recunoscută oficial in urma evaluării competentelor, dar pană la urmă aceasta este “calea lungă” de a dobandi o calificare. Revenind insă la somajul in randul tinerilor marea problemă este faptul că la 18 ani nu prea au de unde să vină cu experienţă.

Totusi această problemă ar putea fi partial rezolvată dacă scolile românesti ar fi mai mult orientate către practică. Din păcate scoala romanească nu ii invată pe tineri să inteleagă ceea ce există in lume ci doar să ofere cateva răspunsuri teoretice la niste intrebări la fel de teoretice, considerate ca fiind importante de către dascăli. Despre deprinderea ablitătilor practice necesare practicării unei meserii nici nu are rost sa mai vorbim, căci marea majoritate a liceelor si universitătilor nu au spatii necesare desfăsurării activitătilor practice, atunci cand le au nu au dotările necesare, iar atunci cand au si spatii si dotări nu au banii necesari pentru a achizitiona materialele consumabile desfăsurării activitătii practice.

Dar acestea nu sunt singurele probleme. Descurajante pentru tineri sunt ofertele Agentiilor Judetene de Ocupare si Formare Profesională, sau cele publicate de ANOFM. AJOFM-urile isi fac treaba si centralizează cererile angajatorilor, dar marea majoritate a ofertelor sunt din zona meseriilor slab retribuite, adesea temporare. Ele nu reflectă foarte bine cererea economiei romanesti in ansamblu, ci sunt mai degrabă o variantă oficială a muncii “la negru”. Tinerii au putine sanse să afle informatii despre piaţa reală a muncii. Dacă ar avea o imagine mai clară asupra asteptărilor companiilor si asupra beneficiilor pe care multe firme le oferă probabil că si ei ar depune eforturi mai mari pentru a se califica in meseriile căutate de angajatori.

Chiar dacă tinerii nu sunt foarte bine pregătiti si nu au experientă practică angajatorii nu trebuie să uite ca tinerii pot să vină cu ceva mai preţios decât orice experienţă: creativitatea, înţelegerea, capacitatea de adaptare si puterea de muncă !