Comisia Europeană stabileste noi măsuri de sprijin pentru somerii pe termen lung

La finalul lunii septembrie Comisia Europeană a formulat, o serie de propuneri pentru a ajuta șomerii pe termen lung să revină pe piața muncii.  Bazate pe cele mai bune practici din statele membre, propunerile explorează posibilitățile de îmbunătățire a serviciile oferite acestei categorii de șomeri.

Potrivit declaratiilor comisarului pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Șomajul de lungă durată este una dintre provocările cele mai dificile și mai acute cauzate de criza economică, afectând peste 12 milioane de persoane în Europa.

Șomerii pe termen lung reprezintă în prezent 5% din populația activă. Numărul lor ca procent din populația activă variază foarte mult, de la 1,5 % în Austria la 19,5 % în Grecia. Dintre cei 12 milioane de șomeri pe termen lung din UE, peste 60% sunt deja fără un loc de muncă de doi ani consecutivi.

Propunerea implică trei demersuri principale:

• să încurajeze înregistrarea șomerilor pe termen lung la o agenție pentru ocuparea forței de muncă;
• să ofere fiecărui șomer pe termen lung înregistrat o evaluare individuală aprofundată pentru a-i identifica nevoile și posibilitățile, cel târziu la 18 luni de șomaj;
• să ofere un acord pentru reintegrarea pe piața muncii tuturor șomerilor pe termen lung înregistrați, cel târziu la 18 luni de șomaj.

Rezultatele evaluării individuale a fiecarui somer pe termen lung trebuie sa se finalizeze printr-un plan care sa prevada concret caile ce trebuie urmate pentru reintegrarea pe piata muncii.

Actiunile desfasurate se vor conduce la:

• O ofertă individuala de servicii, in concordanta cu nevoile și abilitățile de șomerului de lungă, bazata pe măsurile disponibile la nivel național (asistență in cautarea de locuri de muncă, asistență în căutarea unor programe de formare profesională, inclusiv de limbă, solutii de validare a învățării non-formale și informale, de mentorat, servicii de consiliere și sprijin pentru transport). Practic este vorba de o cale individuală pentru a reveni pe paiata forței de muncă.
• Un acord scris între persoana aflată în șomaj pe termen lung și cel/cei care ofera asistenta, ce va contine drepturi și responsabilități, cu scopul de a asigura un angajament comun (de exemplu: participarea la formare, interviuri, și consiliere), atât din partea beneficiarului cat și din partea organizației implicate.
• Crearea unui sistem de centralizare a informatiilor pentru a se asigura continuitatea și coerența sprijinul oferit de diferite agenții, cum ar fi serviciile publice de ocupare, servicii sociale și municipalități. Se vor crea mecanisme care să adune toate informațiile, acolo unde este posibil, pentru a permite schimbul de date intre toate agentiile/organizatiile care pot crea un „istoric” al persoanelor asistate.

De asemenea, propunerea face apel la implicarea activă a angajatorilor prin încheierea parteneriatelor cu autoritățile publice și prin asigurarea unor stimulente financiare. Statele membre pot pune în aplicare aceste recomandări cu ajutorul Fondului Social European.

Propunerea Comisiei va fi transmisă Consiliului spre discutare și adoptare. Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în recomandare va începe de îndată ce statele membre vor ajunge la un acord.

Agenţia Municipală pentru Ocuparea Fortei de Muncă Bucureşti oferă locuri de munca în Germania

1. Locuri de munca pentru lucrătorii calificati în domeniul hotelier gastronomic

A.M.O.F.M. Bucureşti oferă, prin intermediul reţelei EURES, 50 de posturi pentru lucrătorii calificaţi în domeniul hotelier gastronomic, care doresc să desfăşoare o activitate sezonieră în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selecţie la Bucureşti în luna octombrie 2015.

Angajatori germani reprezentaţi de Serviciile de Plasare Internaţionala din cadrul Centralei de Mediere a Străinilor şi Specialiştilor ZAV Bonn oferă locuri de muncă pentru următoarele ocupaţii:

- bucătar/bucătar şef şi bucătar specialist (15 posturi),

- ospătar (15 posturi),

- barman (5 posturi)

- personal în industria gastronomiei de sistem (15 posturi).

Pentru ocuparea posturilor de ospătar, barman şi personal în industria gastronomiei de sistem, sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experienţă în domeniu şi cunoştinţe bune de limba germană (nivel B1/B2). Pentru posturile de bucătar/bucătar şef/bucătar specialist, angajatorii germani solicită persoane care au calificare profesională încheiată şi experienţă în domeniu, precum şi cunoştinţe de limba germană, cel puţin nivel A2.

Angajarea se face pe o perioadă de cel puţin 6 luni, începând cu luna octombrie 2015, cu posibilitate de prelungire a contractului de muncă pe durată nedeterminată. Salariul oferit este de 1500 -–2200 euro brut/lună, pentru posturile de ospătar şi barman, 1700 – 2400 euro brut/lună, pentru posturile de bucătar/bucătar şef/bucătar specialist şi de 1450 euro brut/lună pentru personalul în industria gastronomiei de sistem.

Cazarea poate fi asigurată de către angajator sau acesta poate oferi sprijin în vederea găsirii unei locuinţe.

2. Locuri de munca în diverse meserii

A.M.O.F.M. București dispune, prin intermediul Retelei EURES, de 85 de posturi pentru muncitorii calificati în diverse meserii, care doresc să lucreze în Germania, pentru ocuparea cărora se va organiza selectie la Sighișoara în luna octombrie 2015.

Angajatori germani reprezentati de compania Unique Personalservice GmbH oferă locuri de muncă pentru următoarele meserii:

- operator stivuitor (15 posturi),

- comisionar (15 posturi),

- hamal (10 posturi),

- muncitor în metalurgie (9 posturi),

- electrician (6 posturi),

- mecanic auto (5 posturi),

- sudor MIGMAG (5 posturi),

- mecanic instalatii (5 posturi),

- operator CNC (3 posturi),

- instalator/montator instalatii de gaz (3 posturi),

- lucrător în depozit (3 posturi),

- mecanic utilaje prelucrarea maselor plastic și a cauciucului (2 posturi),

- sculer (2 posturi),

- zugrav – vopsitor (2 posturi).

Pentru ocuparea posturilor vacante sunt solicitate persoane care au calificare profesională încheiată, experientă în domeniu, permis de conducere categoria B, precum și cunoștinte bune de limba germană.

Salariul oferit este de 8,80 – 12,80 euro brut/oră, conform contractelor colective de muncă în respectivele domenii de activitate, iar durata contractelor de muncă este pe o perioadă nedeterminată. Angajatorii oferă sprijin în vederea găsirii unei locuinte.

Persoanele cu domiciliul în București, care corespund cerintelor posturilor oferite, trebuie să se adreseze Consilierului EURES din cadrul Agentiei Municipale pentru Ocuparea Fortei de Muncă:

București, strada Spătarul Preda nr. 12, sector 5,

telefon 021/316.55.08, interior 233, pentru a fi înregistrate în baza de date pentru munca în străinătate și pentru a primi invitatie de participare la selectie.

Înregistrarea în baza de date se realizează pe baza următoarelor documente:

- cerere tip (se completează la sediul Agentiei de Ocupare a

Fortei de Muncă);

- copie act de identitate sau pașaport (valabilitate minim 6 luni);

- C.V model Europass (cu fotografie) în limba germană (Lebenslauf);

- cazier judiciar în original din care să reiasa că persoanele nu au antecedente penale (termen de valabilitate 6 luni);

- adeverintă de la medicul de familie, cu mentiunea „Clinic sănătos/Apt pentru muncă”.

Rata somajului la nivel national a fost de doar 5,12% în aprilie 2015

Potrivit informatiilor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii aprilie 2015, la nivel național, a fost de 5,12%, mai mică cu 0,25 puncte procentuale față de cea din luna precedentă și cu 0,02 puncte procentuale față de cea din aprilie 2014.

In luna aprilie 2015 numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă era de 463.247.

Numărul șomerilor indemnizați a scăzut față de luna precedentă cu 15.478 de persoane, la data de 30 aprilie 2015 fiind înregistrați 97.392 de șomeri incluși în această categorie. Numărul șomerilor neindemnizați era de 365.855 persoane, cu 7.153 mai puține persoane față de luna precedentă.

În aprilie 2015, rata șomajului masculin a fost de 5,59%, iar rata șomajului feminin a fost de 4,59%.

În funcție de vârstă, cel mai mare număr de șomeri a fost înregistrat pe grupa 40 - 49 de ani, respectiv 135.208 persoane, urmată de 30 - 39 de ani (104.235 persoane), cei mai puțini șomeri fiind înregistrați în grupa de vârstă 25 - 29 de ani (38.622 persoane).

Șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă (80,43%). Șomerii cu nivel de instruire liceal și postliceal reprezintă 14,56% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 5,01%.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei șomajului au fost atinse în: Teleorman (11,05%), Vaslui (10,98%), Mehedinți (9,68%), Dolj (9,13%), Buzău (9,08%), Galați (8,94%) și Alba (8,17%).

Cele mai scazute niveluri ale ratei șomajului s-au înregistrat în: Timis (1,40%) Bucuresti (1,92%), Arad (2,58%), Cluj (2,74%)

Informatiile difuzate de ANOFM sunt in concordanta cu cele publicate pe 20 Mai de INS, potrivit cărora numărul locurilor de muncă vacante în România a ajuns, în primul trimestru din 2015, la 45.100, în creștere cu 7.000 față de aceeași perioadă din 2014.

O serie de alti indicatori economici confirmă si ei consolidarea economiei romanesti. Balanța de plăți a României a avut un excedent de 406 milioane de euro, în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu un deficit de 268 de milioane de euro, în aceeași perioadă a anului 2014 iar investițiile străine directe au însumat 885 de milioane de euro în primele trei luni din acest an, în creștere cu peste 55% față de aceeași perioadă a anului precedent.

De ce este rata somajului in randul tinerilor atat de mare?

În România, in primul trimestru din 2014 somajul în rândul tinerilor a crescut până la un nivel record de 25,7%, in timp ce în ţările UE a fost de 23,4%. Este o problemă deosebit de gravă deoarece marea majoritate a tinerilor sunt deja “someri de lungă durată”, ceea ce riscă să conducă la ratarea unei întregi generaţii.

Dacă in celelalte tări europene motivele pentru care s-a ajuns in acestă situatie sunt mai complexe, si doar o parte sunt similare cu problemele de la noi, in România motivul pentru care tinerii nu isi găsesc de lucru este simplu: companiile nu prea au ce face cu absolvenţii de liceu deoarece marea majoritate a absolventilor nu ştiu să facă nimic la modul concret. Cei mai mulţi dintre aceştia nu au incercat să invete nimic pe parcursul anilor de scoală, fiind total dezinteresati, iar cei au vrut să înveţe nu stiu nici ei prea multe deoarece cunoştinţele lor sunt abstracte şi nu stiu cum pot să le lege cunostintele dobândite de lucrurile comune ale existenţei cotidiene si de profesie.

Cei care au răbdare să se uite pe site-urile cu anunturi online de joburi vor constata că marea majoritate a companiilor caută persoane calificate, cu experientă de minim 1-3 ani in domeniul in care doresc să angajeze. Ceea ce se caută pe piaţa muncii este calificarea şi experienţa, si nu studiile! Aceasta expresie nu trebui insă inteleasă gresit, ajungându-se la concluzia că nu trebuie să inveti. In marea majoritate a cazurilor calificarea se obtine studiind. Există intr-adevăr si exceptii: cei care au o experientă practică deosebită pot obtine o calificare recunoscută oficial in urma evaluării competentelor, dar pană la urmă aceasta este “calea lungă” de a dobandi o calificare. Revenind insă la somajul in randul tinerilor marea problemă este faptul că la 18 ani nu prea au de unde să vină cu experienţă.

Totusi această problemă ar putea fi partial rezolvată dacă scolile românesti ar fi mai mult orientate către practică. Din păcate scoala romanească nu ii invată pe tineri să inteleagă ceea ce există in lume ci doar să ofere cateva răspunsuri teoretice la niste intrebări la fel de teoretice, considerate ca fiind importante de către dascăli. Despre deprinderea ablitătilor practice necesare practicării unei meserii nici nu are rost sa mai vorbim, căci marea majoritate a liceelor si universitătilor nu au spatii necesare desfăsurării activitătilor practice, atunci cand le au nu au dotările necesare, iar atunci cand au si spatii si dotări nu au banii necesari pentru a achizitiona materialele consumabile desfăsurării activitătii practice.

Dar acestea nu sunt singurele probleme. Descurajante pentru tineri sunt ofertele Agentiilor Judetene de Ocupare si Formare Profesională, sau cele publicate de ANOFM. AJOFM-urile isi fac treaba si centralizează cererile angajatorilor, dar marea majoritate a ofertelor sunt din zona meseriilor slab retribuite, adesea temporare. Ele nu reflectă foarte bine cererea economiei romanesti in ansamblu, ci sunt mai degrabă o variantă oficială a muncii “la negru”. Tinerii au putine sanse să afle informatii despre piaţa reală a muncii. Dacă ar avea o imagine mai clară asupra asteptărilor companiilor si asupra beneficiilor pe care multe firme le oferă probabil că si ei ar depune eforturi mai mari pentru a se califica in meseriile căutate de angajatori.

Chiar dacă tinerii nu sunt foarte bine pregătiti si nu au experientă practică angajatorii nu trebuie să uite ca tinerii pot să vină cu ceva mai preţios decât orice experienţă: creativitatea, înţelegerea, capacitatea de adaptare si puterea de muncă !

Topul joburilor bine platite si a celor prost platite in Romania

Institutului Naţional de Statistică (INS) publică periodic informatii legate de evolutia salariilor in Romania. Potrivit Comunicatului de Presa nr. 56 din 7 martie 2014, privind câştigurile salariale din luna ianuarie 2014, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2250 lei, cu 7,4% mai mic decât în luna decembrie 2013. Câştigul salarial mediu nominal net a fost in ianuarie 2014 de 1625 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 135 lei (7,7%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4144 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (972 lei).

Topul domeniilor in care se castigă cel mai bine este următorul: 

• Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale: 4144 lei
• Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi fondurilor de pensii: 3791 lei
• Transporturi aeriene: 3744 lei
• Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice: 3739 lei
• Fabricarea produselor din tutun: 3502 lei
• Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului: 3362 lei
• Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii: 3300 lei
• Activităţi de servicii anexe extracţiei: 3246 lei
• Telecomunicaţii: 2955 lei

La polul opus, asa zisul “top al domeniilor in care se castigă putin”, este următorul: 

• Hoteluri şi restaurante: 972 lei
• Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte: 1039 lei
• Industria alimentară: 1069 lei
• Alte activităţi de servicii: 1071 lei
• Fabricarea de mobilă: 1077 lei
• Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie: 1077 lei
• Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei: 1096 lei
• Agricultură, vânătoare şi servicii anexe: 1137 lei
• Colectarea, tratarea si eliminarea deşeurilor; si recuperare materialer reciclabile: 1158 lei
• Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport: 1160 lei
• Alte activităţi industriale n.c.a.: 1194 lei

Legat de industria prelucrătoare, un aspect interesant este acela că in domeniul “fabricării produselor textile” salariul mediu net a fost in ianuarie 2014 de 1.284 lei, adică peste cel din industria turismului, industria alimentară sau industria prelucrării lemnului. E un domeniu care pare să se relanseze timid, după ce in ultimii ani aproape că dispăruse din Romania.
.

ANOFM - 9.255 locuri de muncă vacante în data de 7 februarie 2014

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCĂ

Comunicat de presă

9.255 locuri de muncă vacante în data de 7 februarie 2014

Potrivit datelor rezultate din declaraţiile agenţilor economici privind locurile de muncă vacante, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 9.255 locuri de muncă, în data de 7 februarie 2014.

Situaţia locurilor de muncă vacante, în fiecare judeţ:

• 1368 Cluj
• 1291 Bucuresti
• 493 Arad
• 469 Prahova
• 458 Sibiu
• 399 Brasov
• 394 Arges
• 381 Iasi
• 331 Timis
• 314 Harghita
• 251 Neamt
• 249 Satu-Mare
• 240 Calarasi
• 240 Valcea
• 231 Hunedoara
• 228 Bistrita-Nasaud
• 219 Ilfov
• 202 Alba
• 150 Vaslui
• 141 Bihor
• 111 Dambovita
• 106 Maramures
• 103 Mures
• 84 Olt
• 84 Constanta
• 80 Dolj
• 72 Bacau
• 70 Giurgiu
• 65 Galati
• 64 Teleorman
• 61 Botosani
• 55 Vrancea
• 50 Salaj
• 48 Gorj
• 47 Tulcea
• 35 Braila
• 21 Ialomita
• 20 Buzau
• 11 Mehedinti
• 10 Suceava
• 8 Covasna
• 1 Caras-Severin

La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 1.077 locuri de muncă, după cum urmează:

• 231 analist servicii client;
• 40 inginer mecanic;
• 31 functionar economic;
• 28 programator;
• 22 manager proiect;
• 22 consilier administratia publica;
• 21 analist;
• 18 inginer productie;
• 17 inginer de sistem software;
• 17 inginer constructii civile, industriale si agricole etc.

Pentru persoanele cu studii medii, profesionale si lucrători necalificaţi sunt disponibile 8.178 locuri de muncă, dintre care:

• 895 confectioner-asamblor articole din textile;
• 509 muncitor necalificat in industria confectiilor;
• 498 muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor;
• 346 operator confectioner industrial imbracaminte din tesaturi, tricotaje, materiale sintetice;
• 262 sofer autocamion/masina de mare tonaj;
• 208 lucrator comercial;
• 158 vanzator;
• 148 montator subansamble;
• 141 agent servicii client;
• 141 sofer de autoturisme si camionete etc.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de resedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.anofm.ro/lmv/, unde pot vizualiza locurile de muncă vacante oferite în fiecare judeţ, pe meserii, precum si persoanele de contact cărora le pot solicita informaţii suplimentare.

Sursa: Serviciul Comunicare si Secretariatul C.A.

Tinerii isi dau usor demisia

Desi in Europa somajul in randul tinerilor este triplu fată de normal tinerii renunță frecvent la joburi si in special la cele cu program de lucru de la 9 la 17. O atitudine care sfidează logica, dacă te gandesti la cat de mare este rata somajului si cat de greu e să gasesti un loc de muncă.

La mijlocul anului 2013, potrivit celor de la  Eurostat, rata somajului a fost de 11% in UE, respetiv 12,1% in zona euro, insă numărul somerilor din Europa a fost cu 1 milion mai mare fată de nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit statisticilor oficiale in această vară in UE existau 26,6 milioane someri. Somajul in randul tinerilor a fost de 23,4% in UE in luna iulie, respectiv 24% in zona euro, cu cele mai reduse rate in Germania (7,7%) si Austria (9,2%), fata de 62,9% in Grecia, 56,1% in Spania si 55,4% in Croatia.

După cum arată datele oficiale nu e deloc usor să iti găsesti un loc de muncă, mai ales dacă esti tanăr, dar cu toate acestea tanăra generatie (in special cei născuți de după anii ’80) tind să renunțe tot mai des la locul de muncă. Marea majoritate râmân angajații unei companii maxim trei ani, după care pleacă, considerand că au nevoie de altceva. Ideea de a lucra în regim freelancer devine din ce în ce mai atractivă pentru tineri.

In general, in tările dezvoltate, tinerii care renuntă la job fac asta fiindcă urmăresc:

- mai multă flexibilitate (programul flexbil în locul unui salariu mare)

- un loc de muncă plăcut in care există o bună relatie de colaborare cu colegii

- un loc de muncă care să dea mai mult sens muncii pe care o depun (isi doresc ca munca pe care o fac să aibă impact și să producă schimbări)

- un job care să ofere cat mai multe perspective de carieră

In Romania somajul in randul tinerilor este in concordantă cu cel din Europa. Nici in Romania nu ii este usor unui tanar să se angajeze. In medie un tanăr absolvent din Romania isi găseste un loc de muncă in 10 luni de la terminarea studiilor dacă este de la tară si 15 luni dacă este de la oras (incredibil, dar cei de la oras nu se grabesc deloc să se angajeze !).

Tinerii romani renuntă la joburi la fel de usor ca si cei din UE. Principalul motiv care îl face pe un tânăr din România să demisioneze de la primul loc de muncă este că se simte ofensat că nu i se recunosc suficient meritele şi eforturile depuse la muncă. Pentru 22% dintre tinerii români este suficient faptul că şefii nu-i apreciază la adevărata valoare ca să reintre în şomaj. 

Al doilea motiv de demisie pentru studenţii şi absolvenţii aflaţi la primul job este legat de perspectivele de carieră nesatisfăcătoare (21%), iar următorul se referă la lipsa oportunităţilor de dezvoltare (14%).

După cum se poate observa motivele pentru care tinerii romani renuntă la joburi sunt putin diferite fată de cele ale tinerilor din tările dezvoltate dar pană la urmă fenomenul este similar. Din păcate pentru cei mai mult dintre care renuntă la primul job sansele de a-si găsi altul mai bun sunt minime si atunci iau “calea străinătătii” in speranta că va fi mai bine !

Evolutia locurilor de munca vacante in 2012

Desi teoretic in anul 2012 in Romania s-a inregistrat o „minuscula” crestere economică, potrivit datelor anuntate de Institutul Naţional de Statistică, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a scăzut în 2012 cu 1.300, la 24.800, rata medie fiind de 0,59%, mai redusă cu 0,05% faţă de anul precedent.

Interesant este faptul că ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială – 1,27%, urmate de administraţia publică – 1,20%. La sanatate era de asteptat datorita migratiei masive a cadrelor medicale spre tarile din vestul Europei dar informatia referitoare administraţia publică a mirat pe multa lume deoarece foarte multi romani cauta un loc vacant la stat si nu gasesc !

Dacă e să vorbim de valori absolute aproape o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare - aproximativ 7.800 locuri vacante, sector in care rata a avut o valoare medie anuală de 0,77%. Sectorul bugetar a însumat puţin peste 30% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate.

În anul 2012, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în rândul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini si echipamente – grupa majoră 8 si de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9.

În profil teritorial, în 2012 cele mai ridicate valori atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est (0,73% pentru fiecare în parte, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 6.700 locuri vacante, respectiv 3.600 locuri vacante). Regiunea Nord-Est are o evolutie stranie, deoarece se mentine pe pozitia a 2-a din Romania in ceea ce priveste rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante dar in acelasi timp este regiunea cu cea mai mare scadere fată de 2011.

Pe ansamblul tării aceste informatii reflectă faptul ca angajatorii din Romania au incercat să isi mentină volumul productiei din anii precedenti in conditiile in care si-au redus sensibil numărul de angajati. Vestea nu este prea bună pentru cei aflati in căutarea unui loc de muncă. Sperantele somerilor se leagă de o posibila crestere in 2013 a firmelor care au supravietuit crizei si de demararea unor noi afaceri.

Ramane de văzut dacă guvernul va reusi să sprijine dezvoltarea de noi afaceri si cresterea firmelor existente

ANOFM publica situatia locurilor de munca vacante la inceputul anului 2013

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Muncă (ANOFM) a anuntat in luna ianuarie 2013 ca potrivit datelor rezultate din declaratiile agentilor economici privind locurile de muncă vacante, în perioada 17-23 ianuarie 2013 existau 6.217 locuri de muncă disponibile.

In topul judetelor cu locuri de muncă vacante se afla:

-  Cluj:  1058 locuri de muncă vacante

-  Iaşi:  689 locuri de muncă vacante

-  Municipiul Bucureşti:  587 locuri de muncă vacante

-  Timiş: 354 locuri de muncă vacante

-  Constanţa: 294 locuri de muncă vacante

-  Sibiu:  241 locuri de muncă vacante

-  Hunedoara: 233 locuri de muncă vacante

-  Arad: 200 locuri de muncă vacante

-  Braşov: 172 locuri de muncă vacante

-  Bihor: 169 locuri de muncă vacante

-  Ilfov: 131 locuri de muncă vacante

-  Vâlcea: 122 locuri de muncă vacante

 

In timp ce judetul Cluj este castigator detasat din acest punct de vedere, pe ultimul loc se afla judetul Mehedinţi cu 6 locuri de muncă

 

La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 683 locuri de muncă, după cum urmează:

-  ingineri şi subingineri: (ingineri mecanici, ingineri de sistem software, ingineri construcţii civile, industriale şi agricole, ingineri electronisti, etc.);

-  asistent medical generalist;

-  programator;

-  consilier vânzări asigurări;

-  inspector asigurări;

-  consilier juridic;

-  etc.

 

Pentru studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 5.534 locuri de muncă, dintre care:

-  muncitor necalificat în industria confecţiilor: 510;

-  confecţioner-asamblor articole din textile; 454;

-  muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor:  319;

-  operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, mat. sintetice: 303;

-  sudor: 190;

-  femeie de serviciu: 185;

-  manipulant mărfuri: 161;

-  lucrător commercial: 133;

-  vânzător: 124
-  etc.

 

In timp ce numarul locurilor de munca disponibile este realtiv mic, rata somajului a fost in crestere in ultima perioada. Potrivit datelor ANOFM la sfârsitul lunii decembrie 2012, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,59%, mai mare cu 0,19 pp decât cea din luna noiembrie a anului 2012 şi cu 0,47 pp faţă de cea din luna decembrie a anului 2011.

Numărul total de şomeri la finele lunii decembrie, de 493.775 persoane, a crescut cu  17.454 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 194.473 au fost şomeri indemnizaţi şi 299.302 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 19.528 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut  cu 2074 persoane fată de luna precedentă.

Criza de specialisti pe piata muncii in 2012

In ciuda crizei economice care a condus la disponibilizarea unui numar mare de angajati, in anumite domenii se inregistreaza in continuare o lipsa a specialistilor. Desi numarul de locuri de munca disponibile pe piata muncii este limitat, angajatorii intampina dificultati in a gasi candidatii potriviti. Marea majoritate a companiilor romanesti gasesc cu dificultate specialisti de calitate in domeniul IT, al ingineriei si al vanzarilor. In ceea ce priveste sectorul public Ministerul Muncii se plange de lipsa de personal calificat in sistemul de asistenta sociala, in timp ce Ministerul Sanatatii se plange de lipsa de asistente si de medici. Ceea ce este incredibil ca si ministerele duc lipsa de specialisti.

Si totusi daca criza economica inca isi mai face simtiti coltii si multe persoane nu isi gasesc un loc de munca de ce exista o criza a specialistilor ? Raspunsul este simplu: de vina sunt salariile din Romania ! Din cauza salariilor foarte mici oferite la noi cadrele medicale (medici si asistente medicale) precum si asistentii sociali au plecat in Anglia si Germania, specialistii in IT au plecat in Canada si SUA iar inginerii s-au imprastiat pe tot globul. Cei care nu aveau o calificare au preferat tari ca Spania, Italia si Portugalia.

Daca in ceea ce priveste forta de munca necalificata in tara inca mai exista resurse ceea ce este grav este migratia specialistilor !

Deocamdata guvernantii nu au reusit sa vina cu o solutie pentru a rezolva aceasta problema. Speram cu totii ca in viitor lucrurile se vor schimba si ca specialistii romani vor putea face cariera si in Romania !